Intr-o zi de mai ,impreuna cu sotia am evadat din universul caminului ca sa vedem marele univers. Am plecat si ne-am urcat cu telescaunul pe Bunloc.Am sorbit aerul ozonat al padurii de fag, combinatiile de culori bucurau ochii.Odata ajunsi sus am privit cu atentie tot ce Dumnezeu a creiat. Am privit florile marunte care se leganau in soarele de mai si in vantul caldut.
.JPG)
Apoi am privit dealurile inverzite care unduiau sub bolta albastra ,si muntii semeti care sfartecau norii cu varfurile lor.
.JPG)
Pscurile inzapezite ne aminteau de iarna care a trecut .Soarele care ne mangaia nefacea sa uitam acele clipe si sa ne bucuram de frumusetile primaverii.
Ne-am intors privirile spre cerul albastru pe care se plimbau norii albi pufosi pe care am fi dorit sa-i mangaiem, dar ce pacat: erau atat de departe.
.JPG)
Ne-am plimbat printre nori impreuna cu parapantistii si pasarile care brazdau cerul.La coborare am avut parte si de un mic spectacol pe care nu-l poti vedea oriunde.
Ne-am bucurat de o zi atat de minunat pe care DUMNEZEU ne-a daruit-o .
N-o meritam dar DUMNEZEU in dragostea Sa ne-a daruit-o ca sa ne arate cat de mult ne iubeste .
.JPG)
.JPG){kind=link}